Bârfa

Cea care rupe toate regulile de compasiune şi are atât de multe feţe încât uneori o găsim camuflată într-o formă de compătimire, alteori într-o formă de indignare morală ( adesea moraliştii sunt cei ce bârfesc cel mai mult). Ascultarea este tot o formă de participare la bârfă iar tăcerea este un acord. Activ sau pasiv, Eul participanţilor urmăreşte un singur scop: umflarea propriul ego în detrimentul altora. Nu există poziţie neutră în bârfă; ori eşti aliat al opiniilor interlocutorului, ori eşti contra. Trăgând alte persoane în jos, te face să te simţi mai bine în pielea ta presupun.